Trăiești cu alergii, intoleranțe alimentare sau sensibilități?

Alergiile au devenit mult mai frecvente în doar câteva generații, prea repede ca să fie explicate doar de gene. Imunologii arată astăzi spre barierele care ne separă de lumea din afară (mucoasa intestinală, pielea și căile respiratorii) și spre bacteriile care învață sistemul imunitar ce să tolereze. Când aceste bariere sunt slăbite și microbiomul este mai puțin divers, sistemul imunitar reacționează la lucruri pe care ar trebui să le ignore. Ghidul acesta explică diferența dintre alergii, intoleranțe și sensibilități, ce analize să faci, ce deficiențe să cauți și cum să îți susții intestinul și sistemul imunitar fără să scoți tot mai multe alimente.

00 · Alergie, intoleranță sau sensibilitate?

Boala celiacă este un caz aparte: o reacție autoimună la gluten care afectează mucoasa intestinală. Trebuie testată înainte să scoți glutenul, pentru că trecerea mai întâi la o alimentație fără gluten face testele nesigure.

01 · Alergii și intoleranțe alimentare

Cei mai frecvenți alergeni alimentari sunt laptele, ouăle, arahidele, nucile și alte fructe cu coajă lemnoasă, peștele, crustaceele și fructele de mare, grâul, soia și susanul. O alergie alimentară adevărată înseamnă evitarea strictă a acelui aliment și un plan de la medicul tău alergolog. O intoleranță este altceva: majoritatea oamenilor tolerează o anumită cantitate, așa că scopul este să îți găsești pragul, nu să scoți alimentul pentru totdeauna.

Dacă un aliment chiar trebuie scos: înlocuiește ce îți oferea

02 · Alergii și sensibilități sezoniere și de mediu

Rinita alergică (febra fânului) afectează până la un sfert dintre adulții din Europa. Polenul de copaci, ierburi și buruieni, acarienii, mucegaiul și animalele de companie sunt declanșatorii obișnuiți. Reacția eliberează histamină și alte semnale inflamatorii: strănut, nas care mănâncă sau e înfundat, ochi care mănâncă, somn slab și oboseală. Mulți oameni cu alergie la polenul de mesteacăn sau de ierburi reacționează și la unele fructe, legume sau nuci crude (de exemplu, mâncărime în gură după un măr): acesta este sindromul polen-aliment, iar gătirea alimentului elimină adesea reacția.

Sensibilitatea la histamină

Unii oameni reacționează la alimentele bogate în histamină (brânzeturi maturate, mezeluri, resturi păstrate câteva zile, alimente fermentate, unele specii de pește) pentru că intestinul lor descompune greu histamina (nivel scăzut de diaminoxidază, DAO). Dovezile sunt încă în curs de dezvoltare și nu există un singur test de încredere. Dacă bănuiești asta, o reducere scurtă și structurată, alături de un nutriționist, urmată de reintroducere, este mai bună decât o listă permanentă de alimente interzise. Mâncarea proaspătă, consumată la scurt timp după gătire, are mai puțină histamină.

Reduce expunerea, nu mâncarea

• Verifică zilnic prognoza de polen; ține ferestrele închise dimineața în zilele cu mult polen.
• Fă duș și schimbă-ți hainele după timpul petrecut afară în sezonul polenului.
• Pentru acarieni: spală lenjeria de pat la 60 °C săptămânal și folosește huse anti-acarieni.

03 · Intestinul tău are nevoie de mai mult decât probiotice ca să-și recapete funcția

O mare parte din sistemul imunitar se află de-a lungul intestinului. Acolo învață, în fiecare zi, care proteine sunt hrană și care sunt amenințări. Probioticele sunt chiriașii. Mucoasa intestinală este casa, iar fibrele sunt hrana. Așa că ordinea este: mai întâi repari mucoasa, apoi hrănești bacteriile și abia după aceea, unde are sens, adaugi probiotice sau alimente fermentate.

• Varietatea fibrelor, nu doar cantitatea. Multe plante diferite de-a lungul săptămânii (legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, nuci, semințe, ierburi aromatice) construiesc un microbiom mai divers.
• Alimentele fermentate (iaurt, chefir, varză murată, kimchi) sunt o cale de zi cu zi de a adăuga bacterii, cu excepția cazului în care histamina îți creează probleme.
• Suplimentele probiotice acționează în funcție de tulpină. În cercetările de la Harvard și Boston Children's Hospital, anumite bacterii intestinale au protejat împotriva alergiei alimentare prin celulele T reglatoare, dar acesta nu este încă un tratament pe care îl poți cumpăra. Folosește suplimentele cu un motiv, nu ca fundație.
• Testele pentru „intestin permeabil”, cum ar fi zonulina, nu sunt de încredere, așa că nu le folosim.

04 · Deficiențe întâlnite des alături de alergii

05 · Găsește obiceiurile care întrețin problema

• Mănânc multe plante diferite de-a lungul săptămânii sau mereu aceleași câteva?
• Am proteine la fiecare masă?
• Am scos alimente fără un diagnostic și mi s-a lungit lista în timp?
• Cât de des beau alcool sau iau analgezice?
• Dorm 7 până la 9 ore și am în fiecare zi moduri de a coborî nivelul de stres?
• Am făcut mai multe cure de antibiotice în ultimul an?

06 · Analize de sânge: utile, fără exagerări

Doar prin medicul tău alergolog

• Analize pentru IgE specifice sau teste cutanate prick, alese pe baza istoricului tău.
• Teste pe componente (la care proteină dintr-un aliment reacționezi), pentru a evalua riscul.
• Triptaza, după o reacție severă.
• Teste de provocare orală cu alimente, sub supraveghere.

07 · Planul: construiești înainte să scoți

Ca să îți refaci intestinul pas cu pas, vezi Ghidul pentru refacerea intestinului. Pentru imaginea completă despre fier și vitamina D, vezi Analize de sânge pentru femeile care se antrenează.

Surse

1. Santos AF et al. EAACI guidelines on the diagnosis of IgE-mediated food allergy. Allergy (2023).
2. Stapel SO et al. Testing for IgG4 against foods is not recommended as a diagnostic tool: EAACI Task Force Report. Allergy (2008).
3. Akdis CA. Does the epithelial barrier hypothesis explain the increase in allergy, autoimmunity and other chronic conditions? Nat Rev Immunol (2021).
4. Abdel-Gadir A et al. Microbiota therapy acts via a regulatory T cell MyD88/RORγt pathway to suppress food allergy (Harvard Medical School, Boston Children's Hospital). Nat Med (2019).
5. Du Toit G et al. Randomized trial of peanut consumption in infants at risk for peanut allergy (LEAP). N Engl J Med (2015).
6. Bousquet J et al. Allergic rhinitis. Nat Rev Dis Primers (2020).
7. Hrubisko M et al. Histamine intolerance: the more we know the less we know. A review. Nutrients (2021).
8. Camilleri M. Leaky gut: mechanisms, measurement and clinical implications in humans. Gut (2019).
9. Desai MS et al. A dietary fiber-deprived gut microbiota degrades the colonic mucus barrier and enhances pathogen susceptibility. Cell (2016).
10. Kim MH, Kim H. The roles of glutamine in the intestine and its implication in intestinal diseases. Int J Mol Sci (2017).
11. Wastyk HC et al. Gut-microbiota-targeted diets modulate human immune status (Stanford). Cell (2021).
12. McDonald D et al. American Gut: an open platform for citizen science microbiome research. mSystems (2018).

Această pagină este informare de coaching nutrițional și nu reprezintă sfat medical. Medicul tău sau medicul alergolog pune diagnosticul și tratează alergiile; nu întrerupe niciodată medicația prescrisă și nu reduce medicația de urgență pe care o porți la tine din cauza a ceva de pe această pagină.